"Ca un miros topit, de trista comedie,
Simt ca am fost , si simt ciudat, un iz de tragedie.
O dulce armonie-mi bate, o raza de lumina,
Perdeaua tremura, suspina, dar nu-i nimic,
E doar fereastra fina.
Simt cum privirea-ncetosata, arunca cate-o vina,
Dar nu-i nimic,e doar o lacrima ce curge greu, suspina.
E iar mult praf in camera, privesc, si el se-alina
Il inspir insa cu greu, si –astept pan’ se termina.
Astept sclipirea ce demult, asteapta sa se stinga,
Si sa alerg neincetat, s-ajung pana la tinta.
Si-astept sa cad pe-o iarba cruda, s-o simt cum ma atinge,
Si ploaia sa cada din cer, pe ploape-mi a se frange.
Iar fiecare picatura-s vrea, sa fie cat mai dulce,
Sa-nece tot ce-i mai amar, departe sa-l alunge ."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu